Câte lingurițe avem acasă?
Oana Ganea Asociația Reality Check
Peste câteva zile este ziua mea. Sper că niciunul dintre prietenii mei nu s-a grăbit să îmi cumpere un cadou pentru ca îmi doresc un cadou anume - să continuu să ajut copiii de la Castelu să meargă la medic și să primească tratament. Prea mulți copii - si majoritatea copiilor săraci din România - nu sunt văzuți de niciun medic și ajung la complicații din probleme care puteau fi banale.
Selciuc a fost primul copil pe care l-am ajutat să ajungă la spital, acum doi ani. Trebuia intervenit chirurgical ca să poată avea o viață normală și fără complicații. La spital, când îi era foarte frică de asistente și medici, i-am promis că dacă e cuminte, va merge la grădiniță și îi voi cumpăra “geanta”. A fost. I-am luat una cu Fulger McQueen. Selciuc a mers de atunci zilnic la grădiniță, iar la ultimul cros pe care l-am organizat la Castelu, a câștigat locul I la categoria lui de vârstă. A început să vorbească bine românește, îmi zâmbește ca nimeni altul și spune buna ziua și mulțumesc.
În contextul ăsta, mi-am adus aminte de Amos Oz, cu textul lui despre Ordinul Linguriței. Poate că mulți prieteni văd ceea ce facem noi, Reality Check, o cauză pierdută. Dar mie îmi place să cred că va exista un final fericit. O schimbare la nivel de sistem.
Așa că, dacă vreți să îmi faceți o bucurie, puteți să donați aici o sumă oricât de mică pentru sănătatea copiilor de la Castelu
Orice suma contează. Și vă mulțumesc pentru fiecare leu la care renunțați în favoarea copiilor săraci din România, indiferent prin ce ONG alegeți să ajutați. Este tot o linguriță pe care o purtați la rever.
„Cred că, atunci când asistați la o catastrofă – o explozie, să zicem –, există doar trei opțiuni principale. Prima: să o luați la goană cât vă țin picioarele, iar cei care nu pot fugi n-au decât să ardă. A doua: să-i trimiteți o scrisoare foarte indignată editorului ziarului dumneavoastră, cerând ca vinovații să fie dați afară din serviciu. Sau să organizați o manifestație. A treia: să aduceți o găleată cu apă și să o aruncați peste foc, și dacă nu aveți găleată să aduceți un pahar, și dacă nu aveți pahar să aduceți o linguriță – tot omul are o linguriță. Da, știu ca o linguriță e mică, iar focul e imens, dar suntem milioane de oameni, și fiecare are o linguriță. Ei bine, as vrea să fondez Ordinul Linguriței. Mi-ar plăcea ca aceia care îmi împărtășesc atitudinea – nu fuga, nu scrisoarea, ci lingurița – să poarte întotdeauna la rever o linguriță, ca sa știm ca suntem în aceeași mișcare, în aceeași frăție, în același ordin, Ordinul Linguriței. Aceasta este filozofia mea, într-un cuvânt – sau într-o linguriță, cu voia dumneavoastră.“ Amos OZ
Recomandă-le prietenilor această campanie.
în beneficiul